Guvernul pregătește un nou program național de investiții, denumit ″Energia verde″, prin care vor fi repartizați bani de la centru către autoritățile locale, precum și către companiile locale de producție și distribuție a energiei termice în sistem centralizat pentru populație, prin care entitățile menționate vor primi suma totală cumulată de până la 4 miliarde de lei în perioada 2024-2030.
În plină campanie electorală pentru alegerile locale, o primărie e pe cale să nu mai primească bani de la Guvern decât pentru a-și achita restanțele la plata subvențiilor datorate de la bugetul local pentru subvenționarea diferenței dintre costurile reale ale încălzirii centralizate și prețul final redus facturat locuitorilor racordați la sistem.
Autoritatea locală din Reșița vrea să asigure integral consumul public de energie electrică al municipiului prin intermediul unui parc fotovoltaic propriu, investiție pentru care a depus cerere de finanțare nerambursabilă europeană prin așa-numitul Fond de Modernizare.
Programul ar urma să fie implementat în perioada 2024-2030, adică începând de anul viitor, care este unul multi-electoral.
Primăriile ar putea căpăta statutul juridic de agenții de implementare a proiectelor de investiții finanțate din fonduri UE nerambursabile din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Guvernul suplimentează cu 150 milioane lei bugetul pe anul în curs al Ministerului Dezvoltării, din Fondul de rezervă bugetară, banii urmând să fie folosiți în 2022 la decontarea a cel mult 50% din facturile de achiziții de cărbune, păcură și biomasă ale unităților administrativ-teritoriale ce dispun de sisteme centralizate de încălzire ai căror producători de energie termică funcționează cu acești combustibili.
Primăriile din localitățile unde producătorul local de agent termic pentru încălzirea centralizată funcționează și pe păcură vor putea primi, "pe bază de cerere temeinic justificată", bani de la bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețurile de achiziție a păcurei din fiecare dintre lunile perioadei noiembrie 2021 – martie 2022 și aceleași prețuri din fiecare dintre lunile intervalului similar din urmă cu un an (noiembrie 2020 – martie 2021).
Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptate luni de Executiv.
Primăriile care au primit deja de la Guvern bani din bugetul de stat pentru acoperirea a 50% din diferența dintre prețul efectiv la care producătorii de energie termică locali ce alimentează sistemele centralizate municipale de încălzire cumpără gaze din piață și prețul plafonat de 0,250 lei/kWh (250 lei/MWh) vor putea cere Executivului sume suplimentare în acest scop, dacă în localitățile respective există riscul de sistare a livrării agentului termic către populație din cauză că CET-urile nu pot cumpăra gaze din piață, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență.
Aproape toate sistemele de încălzire centralizată locale din România se confruntă cu probleme financiare majore, din cauza scumpirii ample a agentului termic livrat de producătorii de profil, pe fondul majorării galopante a prețurilor la gaze naturale. Acest lucru sporește nevoia de subvenții de la bugetele locale, pentru ținerea sub control a prețurilor finale de furnizare percepute populației. Mai departe, autoritățile locale cer sume mari Guvernului de la bugetul de stat întrucât nu pot suporta din resurse proprii costurile acestor subvenții.
Statul va subvenționa cu cel mult 190.000 lei/unitate instalarea de stații de încărcare a vehiculelor electrice de către primăriile municipiilor reședință de județ și de către cea a Capitalei, banii provenind din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate României de către UE și fiind gestionați de către Administrația Fondului pentru Mediu.